Cred că nimic nu ne formează mai puternic decât iubirea. Părinții care ne-au iubit prea mult sau prea puțin, prietenii alături de care am crescut, femeile care ne-au iubit, bărbații care ne-au iubit.
Departe de mine de a scoate cumva din ecuația formării unui adult școala sau voluntariatul sau cărțile citite sau antreprenoriatul ori te miri ce alte forme de învățare formală sau non-formală. Cred prea tare în ele pentru a face așa ceva. Dar aici, acum, vorbesc despre altceva. Ne formează educația pe care o primim sau pe care ne-o procurăm, ne formează mediul în care creștem, ne formează mediul în care ajungem să lucrăm și oamenii cu care ajungem să râdem seara, la un pahar de vin. Cu toate astea, oricât de mult m-aș uita în spate, la mine sau la oamenii din jurul meu, nimic, dar absolut nimic nu ne formează precum iubirea de care am avut sau nu am avut parte.
Salata de vinete pe care ajungem să o iubim cumva întreaga viață pentru că Continue reading “Bărbații care ne-au iubit”