De ce aș ieși la vreun vot în România lui 2019?

Articol pentru voi toți cei tineri și faini, care încă nu aveți copii. Pentru voi toți cei care vă țineți departe de politica românească zilele/ săptămânile/ lunile acestea și care poate veți merge, poate nu veți merge la vot în 2019. Vă cer  5 minute din timpul vostru. Poate chiar 3, dacă sunteți cititori rapizi. Minute în care să vă spun că tare vă înțeleg. Nu sunt deloc ironică. Chiar vă înțeleg. Viața e prea scurtă și prea frumoasă ca să te consumi aiurea pentru treburi precum politica.

Ani de zile nu am știut bine nici măcar cine e la putere în guvern. Știam numele președintelui si mi-era de ajuns. Aveam mult de lucru, mult de ieșit în oraș și convingerea clară că politica a fost și va fi mereu o curvă, că și alții înainte au făcut multe măgării și mulți alții vor mai face. Am crezut mereu că  viața mea prea scurtă și prea faină ca să stau eu să mă interesez zilnic despre politică. Plus că nu e normal să fac asta, plus că sunt probleme mai mari în lumea asta, plus că nu voiam să mă cert cu prieteni cu păreri diferite, plus multe altele. Și poate, cel mai important, pentru că nu mă durea vreodată cu adevărat personal. Pentru că în rarele momente în care ajungeam printr-un spital de stat știam că e de rahat dar înduram știind că trece. Apoi mai știam ce tânără sunt, ce bani bunicei câștig și ce interese proprii am de urmărit. E de înțeles că nu mă dureau prea multe. Așa că, sincer, VĂ ÎNȚELEG. Fără urmă de ironie sau superioritate.

Vreau să vă spun cum e acum pentru mine și să simțiți cu mine ce scriu. Am un băiat minunat de 3 ani. E fericit mai tot timpul și plin de emoții care de care mai colorate. Lumea lui e plină de iubire si de tractoare și excavatoare. Exact cum ar trebui. E tot ce știe. De fiecare dată când se îmbolnăvește și o face relativ des că e copil și așa stau lucrurile, mi-e greu și să mai respir în multe dintre momente. Dincolo de febră, muci, tuse, plânsete, dureri care îi țin pe copii treji când sunt bolnavi și pe părinți cu inima în gât, eu stau cu GROAZA constantă ca nu cumva să crească prea mult febra încât să ajungem la urgențe sau nu cumva să dea în pneumonie sau orice ar necesita să ajungă la spital. Pentru că trăiesc în România și se știe clar că e o loterie ce nimerești la spital. Continue reading “De ce aș ieși la vreun vot în România lui 2019?”

3 cărți de citit împreună cu perechea ta într-o seară de iarnă

Da, știu, multe se pot face într-o seară de iarnă alături de omul cel drag. Din când în când, în seri cu lună plină sau cu vin bun în casă, vă propun să încercați o oră de citit împreună. Cel mai ușor se citesc așa cărțile cu poezii. Nu, nu, nu te opri aici cu cititul dacă ești bărbat și ți se par prea siropoase poeziile. Sau dacă ești gagică și simți la fel la adresa poeziilor. Îți dau dreptate. Multe poeme de-a lungul timpului au fost făcute cu un pic prea mult…zahăr. Vă asigur însă, că sunt și cazuri absolut inedite, amuzante, profunde, bune pentru toate gusturile.

1. Pe tine te Continue reading “3 cărți de citit împreună cu perechea ta într-o seară de iarnă”

Treaba cu principiile

Ajungem acasă cu mâncarea de la grădiniță pusă la pachet, ca de obicei. Moștenitorul familiei în continuare refuză să mânânce acolo. Ne dezbrăcăm, ne spălăm pe mâini, povestim una alta despre cum a fost ziua fiecăruia și deodată Filip:

”Hai maaaami, hai, dă-mi mâncarea de la grădi! Mi-e foameee!”
”Și vrei mâncarea de la grădi?”
”Daaa! Azi au fost paste bune bune!”
”Păi de unde știi tu că sunt bune? Că nici nu ai gustat.”
”Le-am mirosit! Și am văzut că le plăceau copiilor”
”Păi, și ți-a fost poftă și ție?”
”Da.”
”Și de ce nu ai gustat dacă ți-a fost poftă?” Continue reading “Treaba cu principiile”

Treaba cu cititul

Îmi plac cărțile, nu-i niciun secret în asta. Îmi plac mult. Îmi place cum miros, îmi place cum arată, îmi place cum se potrivesc în mâini, îmi place textura lor și mai presus de toate îmi place să le citesc. Așa că m-am pus pe investigat prin  internetul mare și lat, prin surse credibile din punct de vedere științific, care-i treaba cu cititul ăsta. De ce ne place unora așa de mult și de ce ar fi o chestiune utilă. Iată ce am aflat: Continue reading “Treaba cu cititul”